The highest form of metaphysics
(în limba română, mai jos)
It might seem like an exaggeration, but it's the truest thing in the Universe - when a man wakes up he sees that everyone else is asleep, without exception. Or even more concretely - they don't exist.
There is no offense to anyone, because other beings are mirrors reflecting the one Being. Of me, of you, of everyone. If you have come to have this feeling it means that you have awakened and seen that you are the one Being of the Universe, indivisible and indestructible. You have fulfilled your life's purpose in this case, and little by little you will become the absolute master of your universe. But if you haven't had this feeling it means you are still asleep and it is not good for you at all.
That is all the difference between people. The difference between you and others when you are awake, and no difference when you are asleep.
Apart from these reasons, there is another one that proves that the man in front of you is asleep: instinctive opposition. If he were awake, he wouldn't do this. But because he lives in the inertia of matter he can't help doing it and seeks by all means to hurt you. It is par excellence a hunter, and you, if only to defend yourself, must react.
Reaction is after all the most precious support that material nature offers us. The wind blows to wake us up, the sun burns for the same reason, hunger creates discomfort for this reason alone, the pain and perishability of life engulfs us for this reason alone, the idea that there is a Divinity that sees and punishes evil has arisen in the world for this reason alone.
The awakened one has only to contribute tactfully to the awakening of the person next to him from the hell of inertia and ignorance, for he alone knows that the suffering of the sleeping one never ends. Every being can become master of his universe.
All the very difficult work an awake man does is because of the mercy and compassion in his heart, otherwise he has nothing to do.
*
Cea mai înaltă formă a metafizicii
Ar putea să pară exagerat, dar este cel mai adevărat lucru din Univers - când un om se trezește vede că toți ceilalți dorm, fără excepție. Ori și mai concret - nu există.
Nu este nicio ofensă la adresa nimănui, pentru că celelalte ființe sunt oglinzi care reflectă unica Ființă. Din mine, din tine, din oricine. Dacă ai ajuns să ai această senzației înseamnă că te-ai trezit și ai văzut că ești unica Ființă a Universului, indivizibilă și indestructibilă. Ți-ai îndeplinit scopul vieții în acest caz, și încetul cu încetul vei deveni stăpânul absolut al universului tău. Dar dacă nu ai avut această senzației înseamnă că încă dormi și nu este deloc bine pentru tine.
Aceasta este toată diferența dintre oameni. Diferența dintre tine și ceilalți când ești treaz, și nicio diferență când ești adormit.
În afara acestor motive mai există unul care dovedește că omul de fața ta doarme: opoziția instinctivă. Dacă el ar fi treaz nu ar proceda așa. Dar pentru că trăiește în inerția materiei nu se poate abține să nu o facă și caută prin toate mijloacele să te rănească. Este prin excelență un vânător, iar tu, măcar și pentru a te apăra, trebuie să reacționezi.
Reacția este până la urmă sprijinul cel mai de preț pe care ni-l oferă natura materială. Vântul bate ca să ne trezim, soarele arde din același motiv, foamea ne creează disconfort numai din această cauză, durerea și perisabilitatea vieții ne înghiontește numai pentru acest scop, ideea că există o Divinitate care vede și pedepsește răul a apărut în lume numai din această cauză.
Celui care s-a trezit nu-i mai ramâne decât să contribuie cu tact la trezirea persoanei de lângă el din iadul inerție și ignoranței, pentru că numai el știe că suferința celui adormit nu se sfârșește niciodată. Orice ființă poate să ajungă stăpâna universului său.
Toată munca foarte dificilă pe care o face un om treaz este din cauza milei și compasiunii din inima lui, altminteri el nu mai are nimic de făcut.
It might seem like an exaggeration, but it's the truest thing in the Universe - when a man wakes up he sees that everyone else is asleep, without exception. Or even more concretely - they don't exist.
There is no offense to anyone, because other beings are mirrors reflecting the one Being. Of me, of you, of everyone. If you have come to have this feeling it means that you have awakened and seen that you are the one Being of the Universe, indivisible and indestructible. You have fulfilled your life's purpose in this case, and little by little you will become the absolute master of your universe. But if you haven't had this feeling it means you are still asleep and it is not good for you at all.
That is all the difference between people. The difference between you and others when you are awake, and no difference when you are asleep.
Apart from these reasons, there is another one that proves that the man in front of you is asleep: instinctive opposition. If he were awake, he wouldn't do this. But because he lives in the inertia of matter he can't help doing it and seeks by all means to hurt you. It is par excellence a hunter, and you, if only to defend yourself, must react.
Reaction is after all the most precious support that material nature offers us. The wind blows to wake us up, the sun burns for the same reason, hunger creates discomfort for this reason alone, the pain and perishability of life engulfs us for this reason alone, the idea that there is a Divinity that sees and punishes evil has arisen in the world for this reason alone.
The awakened one has only to contribute tactfully to the awakening of the person next to him from the hell of inertia and ignorance, for he alone knows that the suffering of the sleeping one never ends. Every being can become master of his universe.
All the very difficult work an awake man does is because of the mercy and compassion in his heart, otherwise he has nothing to do.
*
Cea mai înaltă formă a metafizicii
Ar putea să pară exagerat, dar este cel mai adevărat lucru din Univers - când un om se trezește vede că toți ceilalți dorm, fără excepție. Ori și mai concret - nu există.
Nu este nicio ofensă la adresa nimănui, pentru că celelalte ființe sunt oglinzi care reflectă unica Ființă. Din mine, din tine, din oricine. Dacă ai ajuns să ai această senzației înseamnă că te-ai trezit și ai văzut că ești unica Ființă a Universului, indivizibilă și indestructibilă. Ți-ai îndeplinit scopul vieții în acest caz, și încetul cu încetul vei deveni stăpânul absolut al universului tău. Dar dacă nu ai avut această senzației înseamnă că încă dormi și nu este deloc bine pentru tine.
Aceasta este toată diferența dintre oameni. Diferența dintre tine și ceilalți când ești treaz, și nicio diferență când ești adormit.
În afara acestor motive mai există unul care dovedește că omul de fața ta doarme: opoziția instinctivă. Dacă el ar fi treaz nu ar proceda așa. Dar pentru că trăiește în inerția materiei nu se poate abține să nu o facă și caută prin toate mijloacele să te rănească. Este prin excelență un vânător, iar tu, măcar și pentru a te apăra, trebuie să reacționezi.
Reacția este până la urmă sprijinul cel mai de preț pe care ni-l oferă natura materială. Vântul bate ca să ne trezim, soarele arde din același motiv, foamea ne creează disconfort numai din această cauză, durerea și perisabilitatea vieții ne înghiontește numai pentru acest scop, ideea că există o Divinitate care vede și pedepsește răul a apărut în lume numai din această cauză.
Celui care s-a trezit nu-i mai ramâne decât să contribuie cu tact la trezirea persoanei de lângă el din iadul inerție și ignoranței, pentru că numai el știe că suferința celui adormit nu se sfârșește niciodată. Orice ființă poate să ajungă stăpâna universului său.
Toată munca foarte dificilă pe care o face un om treaz este din cauza milei și compasiunii din inima lui, altminteri el nu mai are nimic de făcut.
Comentarii
Trimiteți un comentariu