Translate

marți, 7 octombrie 2025

Cum arată Universul?

(Use the app above to translate the article into your preferred language)

Universul ni se arată exact cum îl gândim și ne iubește exact cum îl iubim. Tot ce emitem revine cu provocări noi, definind farmecul vieții. Unele experiențe ne binecuvântează, altele sunt pentru a ne arata unde am greșit. Pe unele ne e drag să le repetăm, de altele vrem să fugim. „Umbra” nu ne părăsește niciodată. Pentru a avea mereu căldură în suflet trebuie să începem cu căldura din minte. Asupra aparatului intelectual avem oarecare control, asupra celui emoțional nu avem niciunul.

Pericolul lamentării

(Use the app above to translate the article into your preferred language)

Nu te plânge de nimic, oricât te-ar durea.
Lamentarea este subterfugiul prin care negativismul ne face robi. Deopotrivă pe vorbitori, cât și pe ascultători. Mai mult decât atât, motivele lamentării sunt pur subiective. Ele nu dau niciun fel de detalii despre realitate, ci doar despre starea unui om îndrăgostit nebunește de iluziile lui.

Acțiune și reacțiune

(Use the app above to translate the article into your preferred language)

Când mănânci ce mănâncă tigrul, atotputernica lege a atracției îți va săpa inevitabil în comportament trăsăturile sălbatice ale tigrului. În schimb, când alegi calea vegană, hrănindu-te cu lumina cu care se hrănesc florile și îngerii, aceeași infailibilă lege universală îți va oferi elemente din comportamentul acestora.
Materia forjată în interiorul ființei la temperaturi emoționale foarte înalte va reflecta inevitabil adevăratele calități ale unui om. Excludem de aici inteligența prădătorului care nu poate fi socotită o calitate. Acest tip de inteligență nu numai că oferă avantaje de scurtă durată, dar atrage după sine o reacție naturală de compensație în care vânătorul devine în cele din urmă vânat.

Fără supărare

(Use the app above to translate the article into your preferred language)

Este o mare greșeală să ne supărăm pe ceilalți. De ce am face-o? Nu are sens să te superi pe cineva doar pentru că își exprimă limitele. Este ca și cum ai învinovăți un metru de tâmplărie că nu măsoară un metru și jumătate. În loc să ne risipim energia pe ceea ce nu putem schimba, mai bine ne concentrăm pe ceea ce stă în puterea noastră. Creșterea unei ființe, a unui obiect sau a unui sentiment cere timp și răbdare. Este absurd să credem că supărarea noastră va grăbi acest proces. Totul evoluează în ritmul său natural. Nimic din ceea ce este viu acum nu cunoaște moartea absolută. În loc să ne lăsăm pradă supărării, am putea alege să observăm cu amuzament tot ce ne înconjoară, hrănind astfel bucuria și compasiunea, nicidecum critica. Gândurile noastre lipsite de căldura inimii pot hrăni negativitatea; de ce să alegem întunericul când avem lumina?

Lumina, un efect al iubirii

(Use the app above to translate the article into your preferred language)

Când a apărut lumina, Universul a produs-o din iubire. Soarele o produce tot din iubire. Un om își poate crea, la rândul lui, un mic soare interior tot prin iubire. Eu cred că sentimentul cald pe care îl simțim în piept atunci când iubim este o sursă de energie din care inima noastră spirituală crește. Cred că, în timp, această inimă ne poate depăși corpul în dimensiune, apoi poate depăși Pământul și, în cele din urmă, poate crea o stea nouă.

​Puterea iubirii este nelimitată, precum căldura; a urii însă este limitată, precum frigul. Peste o anumită limită, ura nu mai are nicio motivație și se sfârșește. Electronii încetează să se mai învârtă în jurul nucleului atomic, iar forma de existență alcătuită din acei atomi își dorește moartea absolută. Dar acest fapt nu se întâmplă, pentru că în atom există un nucleu ce are înmagazinat în el un fragment din Inteligența Absolută care intervine de la sine atunci când temperatura minimă absolută este atinsă. Ființa iubește din nou și revine la viață.

vineri, 3 octombrie 2025

Cine a creat Universul?

(Use the app above to translate the article into your preferred language)

​Lumina în sine este lipsită de calități spirituale. Ne-o demonstrează din plin membrii unor secte religioase din trecut care au încercat să o folosească cu acest scop. Toată ziua ei priveau Soarele și încercau să o conducă prin corpul și creierul lor. Majoritatea însă au sfârșit prin a orbi și a deveni rigizi ca un stâlp înfipt în pământ. Ei nu și-au dat seama de un adevăr fundamental:  lumina nu este o realitate în sine ci un efect al iubirii.

​Când a apărut lumina, Universul a produs-o din iubire. Soarele o produce tot din iubire. Un om își poate crea, la rândul lui, un mic soare interior tot prin iubire. De fapt, noi, CER-ii, credem că sentimentul cald pe care îl simțim în piept atunci când iubim este o sursă de energie din care inima noastră spirituală crește. Avem motive să credem că, în timp, această inimă ne poate depăși corpul în dimensiune, apoi poate depăși Pământul și, în cele din urmă, poate crea o stea nouă. Puterea iubirii este nelimitată, precum căldura; a urii însă este limitată, precum frigul. Peste o anumită limită, ura nu mai are nicio motivație și se sfârșește. Electronii încetează să se mai învârtă în jurul nucleului atomic, iar forma de existență alcătuită din acei atomi își dorește moartea absolută. Acest fapt însă nu se întâmplă, pentru că în atom există un nucleu care are înmagazinat în el un fragment din Inteligența Absolută ce intervine de la sine atunci când minusul absolut este atins. Forma metalică și pietroasă, care mai demult a fost o ființă, redevine ființă și începe să se încălzească iarăși prin iubire. Prin această iubire, ea poate ajunge la miliarde de grade dacă perseverează, iar energia ei internă devine astronomică.

​Această ființă de o calitate neînchipuită, perseverând, poate deveni esența spirituală sau singularitatea astronomică ce naște universuri. La fel ca stelele care creează spațiu nou prin apariția lor, această singularitate absolută poate crea tot spațiul-timp al unui nou univers. Dar totul începe de la iubirea pe care ea a simțit-o într-o bună zi ca fiind singura alternativă pe care o are la dispoziție pentru a fi fericită.

​Nu putem ști câte ființe pot crea un nou univers, dar teoretic toate care trăiesc acum pot reuși. Realitatea fiind o sumă de potențialități și nu de dimensiuni fizice, noi, CER-ii, credem că toate ființele își pot crea propriul lor univers de cel puțin 93 de miliarde de ani lumină în diametru, cât se crede că are Universul nostru acum. Dar asta nu se întâmplă, deoarece mai înainte de a ajunge aici, toate ființele evoluate fuzionează între ele, contribuind la crearea unui singur univers și nu a mai multora. Prin dragostea ce le leagă acum, Ființa originală care a creat Universul nostru – totalitatea care se regăsește în fiecare din noi și pe care o numim "Eu" – se întoarce în sinele său, devenind o singularitate. Apoi, prin Big Bang, ea se divide din nou, devenind o comunitate de ființe care, prin relațiile și experiențele interconectate, fac deliciul vieții.

​Nu este un secret pentru niciun om evoluat spiritual că Divinitatea este o reflecție a Eului nostru absolut. Civilizația a început cu această revelație, iar noi, oamenii, vom putea să creștem emoțional doar dacă o vom privi ca pe un simbol al sublimului și o vom iubi cu toate puterile noastre.

Start with the practice of love

(în română, mai jos)

Every human being desires happiness. With this goal in mind, one tries desperately to obtain wealth and surround oneself with people who encourage and love them. But what almost no one understands is that all these are the results of a good application of the law of attraction. Man wants to start with the end of a process.

​The one who has truly arrived at the understanding of the meaning of life no longer begins with the goal of happiness, but with the practice of love. Love and gratitude are the causes; happiness is the effect.

Love and you will be happy. Accept everything that life offers you, for there is nothing bad in it, even if you pass through bitter moments. Suffering can produce a breakthrough, and, through the very powerful emotion it offers you, help you realize that you made a mistake somewhere in the way you treated other beings. Life, or Divinity, is always just and wants your well-being. But it tells you in thousands of ways that you must start with love.

​Be intelligent and realize that it doesn't matter whether a person around you deserves to be loved or not. Love for your own sake. Love to attract everything you love. Moreover, love has the magical power to transform. By loving a person you considered a sinner, you contribute enormously to transforming him into a person who expresses love and kindness through all his actions.

*

Orice om își dorește fericirea. Cu acest scop în minte el încearcă din răsputeri să obțină avere și să se înconjoare de persoane care să-l încurajeze și să-l iubească. Dar ceea ce nu înțelege aproape nimeni este că toate acestea sunt rezultate ale unei bune aplicări a legii atracției. Omul vrea să înceapă cu sfârșitul unui proces. Cel care a ajuns cu adevărat la înțelegerea sensului vieții nu mai începe cu scopul fericirii, ci cu practica iubirii. Iubirea și recunoștința sunt cauzele, fericirea este efectul. Iubiți și veți fi fericiți. Acceptați tot ce vă oferă viața, căci nu există nimic rău în ea, chiar dacă veți trece prin clipe de amar. Suferința poate să producă un declic, și, prin emoția atât de puternică pe care v-o oferă, să vă ajute a realizați că ați greșit undeva în modul în care ați tratat alte ființe. Viața, sau Divinitatea, este întotdeauna justă și vă vrea binele. Dar ea vă transmite prin mii de feluri că trebuie să începeți cu iubirea.

Fiți inteligenți și realizați că nu contează dacă o persoană din jurul vostru merită sau nu să fie iubită. Iubiți pentru voi înșivă. Iubiți pentru a atrage tot ce iubiți. Mai mult decât atât, iubirea are puterea magică de a transforma. Iubind un om pe care l-ați considerat păcătos contribuiți enorm la transformarea lui într-o persoană care exprimă iubire și bunătate prin toate acțiunile sale.


There are no bad people

(în română, mai jos)

There are no bad people, only physically and emotionally abused people. Whoever can reach the sensitive chord of their soul, a chord broken in childhood through an unfortunate combination of physical and verbal violence, and restores it, will discover a simple truth: they will see a soul that wants nothing more than to live happily and freely, just like any other human being.

*

Nu există oameni răi, ci numai oameni agresați fizic și emoțional. Cine poate ajunge la coarda sensibilă a sufletului lor, o coardă ruptă în copilărie printr-o combinație nefericită de violență fizică și verbală, și o reîntregește, va descoperi un adevăr simplu. Va vedea un suflet care nu vrea altceva decât să trăiască fericit și liber, la fel ca orice altă ființă umană.

luni, 29 septembrie 2025

​When You Made Peace with Divinity

(în română, mai jos)

This article is addressed primarily to all those I have met in this life. To those who will read it seemingly by chance, it is also addressed, because if it has come into their possession, it is because something within them calls them towards the ideal of joyfully accepting everything life has offered them.

​When You Made Peace with Divinity

​If I were to be born a thousand more times on this Earth, I would choose the same parents, the same grandparents, the same brothers, the same sisters, and the same relatives. I would choose the same village to be born in, the same neighbors, the same school, the same teachers, and the same classmates. I would choose to have the same animals around me, the same trees, the same gardens, and the same streets I walked on. I would choose the same cities where I lived, the same wife, the same children, the same in-laws, the same brothers-in-law, and the same sisters-in-law. I would choose the same girls I liked and the same friends I had. I would not change a single crumb of this life I've lived, but not because it offered me milk and honey, but because, through every being I met, it gifted me the opportunity to learn an invaluable lesson, a teaching I desperately needed to reach my true Self.
​If I were to be born a thousand more times, I would want to live through the same embarrassing and stupid situations I experienced in this life, because under other circumstances, I am not at all sure I would have reached my true Self. I would want to repeat the same clashes I had with all those I have enumerated until now and receive the same curses I received. Two of them stand out particularly in the folklore and cultural area where I was born: "May you never succeed!" and "May the devil take you!" I received both in this life, but not from fleeting passersby, but from the closest female figures a person can have throughout life. None in this natural chain spared me, and at least one of these two curses was hurled at me with fire. Both came true: the devil took me countless times, throwing me into the fire of the harshest pains, and none of all the plans I set for myself in my mind throughout my life were fulfilled. I wanted to be a great football player, I wanted to be a very rich man, I wanted to be a perfect orator, I wanted to be a very loved man, but I did not achieve anything close to any of these. Everything good that came into my life came on its own, without me ever explicitly intending to obtain it. In fact, I obtained nothing, because there was nothing to obtain. Everything of value was within me even before I was born, and all my life I chased after chimeras.
​Because for reasons unknown to anyone, I was born into this world with a volcanic and passionate temperament, and although I made superhuman efforts to keep it in check, I could not help but let bursts of fire escape from it, which burned the souls of the beings who surrounded me. The torrent of fire I cast out, I received back, and the tongues of fire with which some touched me, I returned without exception. Now, however, not only would I want to repeat everything that happened in my life and swallow the same oceans of poison, but I would want to thank with all my heart those who partook in these experiences. For without them, I am more than certain I would not have reached my true Self, and this "Self" is my absolute identity which holds the keys to absolute happiness. My thanks may not interest those who passed through my life, from the closest to those with whom I only exchanged a glance, but for me, it is very important to convey them. And because my verbal thanks may not interest them, all that remains for me is to wish with all my heart, both to those who are still on Earth and to those who are no longer, that they may live my happiness. I wish them this unequaled happiness of being with the Divine Self, of being protected and guided by it. I wish them with all my heart to feel the same lively impulse I felt when I abandoned myself into the hands of Divinity, and it offered me a life full of positivity and hope. From the entire Universe, nothing is missing for me now. I have everything my heart and soul need. Life has blessed me with a joy beyond which there can be nothing more.
​If I were to be born a thousand more times on this Earth, I would not risk replacing even a fly that flew past me, because without it and the impression it created on me, I have no certainty that I would have reached my true Self. All those who passed through my life, no matter how much they troubled me, were precisely those who needed to offer me the lessons I received, and, if I think about it, they were nothing but a form that Divinity took to guide me on the path where I met it.

*

Acest articol este adresat în primul rând tuturor celor pe care i-am întâlnit în această viață. Celor care vor ajunge să-l citească aparent din întâmplare le este adresat de asemenea, deoarece dacă a ajuns în posesia lor este pentru că ceva în interiorul lor îi cheamă spre idealul acceptării cu bucurie a tot ce le-a oferit viața.

Când ai făcut pace cu Divinitatea

Dacă ar fi să mă mai nasc de mii de ori pe acest Pământ, mi-aș alege aceiași părinți, aceiași bunici, aceiași frați, aceleași surori și aceleași rude. Mi-aș alege același sat unde să mă nasc, aceiași vecini, aceeași școală, aceiași profesori și aceiași colegi. Aș alege să am aceleași animale în jurul meu, aceiași copaci, aceleași grădini și aceleași străzi pe care am pășit. Mi-aș alege aceleași orașe unde am trăit, aceeași soție, aceiași copii, aceiași socri, aceiași cumnați și aceleași cumnate. Aș alege aceleași fete care mi-au plăcut și aceiași amici pe care i-am avut. Nu aș schimba nicio fărâmă din această viață pe care am avut-o, dar nu pentru că ea mi-a oferit lapte și miere, ci pentru că mi-a dăruit, prin fiecare ființă pe care am întâlnit-o, posibilitatea să învăț o lecție de neprețuit, o învățătură de care aveam nevoie neapărat pentru a ajunge la mine însumi.

Dacă m-aș mai naște de mii de ori aș vrea să trăiesc aceleași situații penibile și stupide pe care le-am trăit în viața aceasta, pentru că în alte condiții nu sunt deloc sigur că aș mai fi ajuns la mine însumi. Aș vrea să repet aceleași clinciuri pe care le-am avut cu toți cei pe care i-am enumerat până acum și să primesc aceleași blesteme pe care le-am primit. Două din ele se evidențiază în mod deosebit, în arealul folcloric și cultural în care m-am născut: "Să nu mai ajungi niciodată!" și "Luate-ar naiba!". Pe ambele le-am primit în această viață, dar nu de la niște persoane pasagere prin ea, ci de la cele mai apropiate personaje feminine pe care poate să le aibă un om de-a lungul vieții. Niciuna din acest lanț natural nu m-a cruțat, și măcar unul din aceste două blesteme mi l-a aruncat cu foc. Ambele s-au adeverit: naiba m-a luat de numeroase ori, aruncându-mă în focul celor mai aspre dureri, și niciunul din toate planurile, ce mi le-am propus în minte de-a lungul vieții, nu s-a împlinit. Aș fi vrut să fiu un mare fotbalist, aș fi vrut să fiu un om foarte bogat, aș fi vrut să fiu un orator desăvârșit, aș fi vrut să fiu un om foarte iubit, dar nici pe departe nu am reușit ceva din toate acestea. Tot ce s-a împlinit bun în viața mea a venit de la sine fără să-mi fi propus vreodată explicit să obțin asta. De fapt nu am obținut nimic, pentru că nimic nu era de obținut. Tot ce era de valoare era în mine de dinainte de a mă fi născut, și toată viața am alergat după himere.

Pentru că din motive neștiute de nimeni m-am născut în această lume cu un temperament vulcanic și pasional, cu toate că am făcut eforturi supraomenești să-l țin în frâu, nu s-a putut să nu-mi scape din el guri de foc care au ars sufletul ființelor ce m-au înconjurat. Șuvoiul de foc pe care l-am aruncat l-am primit înapoi, și limbile de foc cu care unii m-au atins eu le-am returnat fără excepție. Acum însă, nu numai că aș vrea să repet tot ce s-a petrecut în viața mea și să înghit aceleași oceane de otravă, dar aș vrea să mulțumesc din tot sufletul celor care s-au făcut părtași la aceste experiențe. Căci fără ele sunt mai mult decât sigur că nu aș mai fi ajuns la mine însumi, iar acest "Mine" este identitatea mea absolută care are la dispoziție cheile fericirii absolute. Mulțumirile mele poate nu-i interesează pe cei care s-au perindat prin viața mea, de la cei mai apropiați până la cei cu care am schimbat doar o privire, dar pentru mine este foarte important să le transmit. Dar pentru că mulțumirile mele verbale poate să nu-i intereseze, nu-mi mai rămâne decât să le urez din toată inima, și celor care mai sunt pe Pământ și celor care nu mai sunt, să trăiască fericirea mea. Le doresc și lor această fericire neasemuită de a fi cu Sinele Divin, de a fi ocrotit și călăuzit de el. Le doresc din toată inima să simtă același imbold viu pe care l-am simțit eu atunci când m-am abandonat în mâinile Divinității, iar ea mi-a oferit o viață plină de pozitivitate și speranță. Din tot Universul acum nu-mi mai lipsește nimic. Am tot ce-i trebuie inimii și sufletului meu. Viața m-a binecuvântat cu bucuria peste care nu mai poate fi nimic.

Dacă m-aș mai naște de mii de ori pe acest Pământ nu aș risca să înlocuiesc nici măcar o muscă ce mi-a zburat pe dinainte, pentru că fără ea și impresia pe care mi-a creat-o nu am nicio certitudine că aș mai fi ajuns la mine însumi. Toți cei care au trecut prin viața mea, oricât de mult m-au necăjit, au fost chiar cei care trebuiau să-mi ofere lecțiile pe care le-am primit, și, dacă stau bine să mă gândesc, ei nu au fost decât o formă pe care a luat-o Divinitatea pentru a mă călăuzi pe drumul pe care am întâlnit-o.

Listen to your soul - live like a CER

(în română, mai jos)

You can consider yourself a CER if, through your way of life, you respect the three principles that define us. Their names are Compassion, Gratitude, and Faith in Divinity – the Self of the Universe.

As the initiator of this spiritual path, I invite you to pay a little attention to these lines, trying to find elements that you can apply in your life. My role within this organization is purely honorary, for there is nothing to be done from an organizational standpoint. It is structured in such a way that it does not need individuals with executive roles. Within it, no one has any obligation other than to satisfy their own conscience. Without this inner satisfaction, the light could not grow within you, and the Energetic Kingdom would remain inaccessible.

Feeling like a CER, by sacredly respecting these three principles, will give you enough power to face all offenses. Over time, you will even feel the need to smile at those who address them to you.

Alignment with an authentic spiritual journey implies a profound reverence for life. We, the CERs, observe how meat consumption, or any involvement in the suppression of animal life, creates a blockage on the path toward a superior understanding of existence's sacred essence. Our path suggests that inner peace deepens when we choose kindness and non-violence towards all beings.

The decision of CERs to post on social media is driven by a sense of duty towards society and, at the same time, compassion, including for those who harm themselves greatly by consuming meat. Moreover, the intellectual function of a person, no matter how high it may be, if it belongs to the predator's intelligence, will only bring them fleeting benefits in fleeting worlds.

CERs are guardians of order and fight against chaos with all their means. They have no hierarchies and never gather. They do not communicate with each other through written or spoken messages; in very rare cases, they respond briefly to a message and offer a greeting emoji to those who share the joy of feeling like a CER. Sharing love and knowledge on their special frequency, accessible only to them, is the only place where they meet with joy. Here, what they offer is returned a hundredfold, and their happiness and knowledge grow continuously.

One of the most amusing greetings of the CERs is the following: “Be a CER, for it costs you nothing of what you are not!” Of course, the greeting remains valid only if the person in question satisfies their conscience without compromise. Otherwise, they exclude themselves from the organization, and their name can no longer be associated with that of the CERs. We hope that no person who has put their conscience as a guarantee, declaring themselves a CER, will ever violate it. Negativity and hatred expressed publicly will expose those who violate our principles.

To ensure the coherence of the message and vision, there is, however, a rule that cannot be discussed: no one is allowed to speak on behalf of the CERs, suggesting changes to the principles and the mode of organization. Through the inspiration that Divinity has provided, only the initiator is entitled to make some minor improvements, excluding, however, the possibility of changing the essence of the three principles. In this way, it is guaranteed that the message remains unaltered and free from impurities.

*

Ascultă-ți sufletul - trăiește ca un CER

Te poți considera un CER dacă, prin modul tău de viață, respecți cele trei principii care ne definesc. Acestea sunt Compasiunea, Recunoștința și Credința în Divinitate – Sinele Universului.

Ca inițiator al acestei căi spirituale, te invit să îți apleci atenția asupra acestor rânduri, încercând să găsești elemente pe care să le aplici în viața ta. Funcția mea în cadrul acestei organizații este pur onorifică, căci în ea nu există nimic de făcut din punct de vedere organizatoric. Este structurată în așa fel încât nu are nevoie de persoane cu rol executiv. În cadrul ei, nimeni nu are vreo obligație în afară de aceea de a-și mulțumi propria conștiință. Fără această mulțumire interioară, lumina nu ar putea crește în tine, iar Regnul Energetic ar rămâne inaccesibil.

A te simți un CER, respectând cu sfințenie cele trei principii, îți va oferi destulă putere pentru a face față tuturor ofenselor. Cu timpul, vei simți chiar nevoia de a le zâmbi celor care ți le adresează.

Alinierea la o autentică călătorie spirituală implică venerație profundă pentru viață. Noi, CER-ii, observăm cum consumul de carne, sau orice implicare în suprimarea vieții animalelor, creează un blocaj pe calea spre o înțelegere superioară a esenței sacre a existenței. Calea noastră sugerează că pacea interioară se adâncește atunci când alegem bunătatea și non-violența față de toate ființele.

Hotărârea CER-ilor de a posta pe rețelele sociale este animată de sentimentul datoriei față de societate și, totodată, al compasiunii, inclusiv față de cei care își fac foarte mult rău consumând carne. De altfel, funcția intelectuală a unui om, oricât de înaltă ar fi, dacă aparține inteligenței prădătorului, nu va putea să-i aducă decât foloase efemere în lumi efemere.

CER-ii sunt gardieni ai ordinii și luptă cu toate mijloacele lor împotriva haosului. Ei nu au ierarhii și nu se întrunesc niciodată. Nu comunică între ei prin mesaje scrise sau sonore; în cazuri foarte rare, răspund scurt la un mesaj și oferă un emoji de salut celor care își împărtășesc bucuria de a se simți un CER. Împărtășirea dragostei și a cunoașterii pe frecvența lor specială, accesibilă numai lor, este singurul loc unde se întâlnesc cu drag. Aici, ceea ce oferă primesc însutit, iar fericirea și cunoașterea lor cresc în permanență.

Unul dintre cele mai amuzante saluturi ale CER-ilor este următorul: „Fii un CER, căci nu te costă nimic din ceea ce nu ești!” Desigur, salutul își păstrează valabilitatea numai dacă cel în cauză își mulțumește, fără compromisuri, propria conștiință. Altminteri, el se exclude singur din organizație, iar numele lui nu va mai putea fi asociat cu cel al CER-ilor. Noi sperăm că niciodată un om care și-a pus conștiința garanție, declarându-se CER, nu și-o va încălca. Negativitatea și ura exprimată public îl vor deconspira pe acela care ne încalcă principiile.

Pentru a asigura coerența mesajului și a viziunii, există însă o regulă asupra căreia nu se poate discuta: nimeni nu are voie să vorbească în numele CER-ilor, sugerând schimbări ale principiilor și ale modului de organizare. Prin inspirația pe care i-a oferit-o Divinitatea, doar inițiatorul este îndreptățit să aducă unele mici îmbunătățiri, excluzând însă posibilitatea de a schimba esența celor trei principii. În felul acesta, este garantat că mesajul rămâne nealterat și ferit de impurități.