Simt nevoia să mă adresez astăzi celor care m-au cunoscut în această lume: rude, prieteni, cunoștințe.
Regret că relațiile dintre noi s-au răcit, deși aș vrea cu sinceritate să ne înțelegem în continuare ca doi buni prieteni care au ce să-și povestească. Însă alegerile noastre ne-au depărtat, iar acum avem viziuni fundamental diferite despre viață.
Cred că depărtarea dintre noi a început acum 25 de ani, când am realizat enormitatea uciderii animalelor și am renunțat la carne. De trei ani, de când am renunțat complet la alimentele de origine animală, prăpastia dintre noi s-a mărit. Cu greu mai găsim puncte comune asupra cărora să ne înțelegem fără să ajungem la divergențe de opinie.
Eu cred cu tărie că uciderea și întregul abuz asupra animalelor reprezintă un păcat covârșitor; voi credeți că nu. De asemenea, voi nu considerați că impulsivitatea animalelor se transmite prin hrana de origine animală, eu cred cu tărie că da. Iată motivele principale pentru care nu ne mai putem înțelege.
Neînțelegerea dintre noi crește și mai mult cu cât voi uneori invocați Divinitatea — Sursa vieții și principiul pur al dragostei și compasiunii — pentru a vă justifica alegerile alimentare, citând din Biblie. Voi considerați că nu e nicio problemă să ucideți, direct sau indirect, animale pentru pura plăcere a papilelor gustative; eu consider că e o mare problemă. Voi credeți că toate propozițiile din Biblie sunt inspirate de Inteligența Divină, eu consider că unele sunt doar o piatră de poticnire, puse acolo intenționat pentru a vă verifica dragostea și conștiința.
Însăși viziunea noastră despre Divinitate diferă, deși, fără îndoială, ambii ne închinăm aceleiași unice Ființe care a creat și susține Universul.
Aș vrea să ne înțelegem rezonabil, aș vrea să avem subiecte comune de conversație care să nu conducă la conflict, dar în actualele condiții acest fapt este practic imposibil. Structura hranei schimbă structura gândirii, și oricâtă voință și amabilitate am încerca noi să aducem într-o eventuală discuție, neînțelegerea ar rămâne întreagă în esența ei.
Totuși, speranța mea că ne vom înțelege mai bine nu va muri niciodată.
Știu cu certitudine că, dacă veți renunța măcar la carne, armonia dintre noi va crește și vom putea sta la aceeași masă, ca doi buni prieteni. Eu cred cu tărie că viitorul omenirii este vegan. Nu am niciun dubiu în această privință.
Știindu-te un om inteligent, cred că vei realiza într-o zi că ceva nu este în regulă ucigându-ți frații de natură biologică, cu care împărți aceeași scânteie a vieții, aceleași aspirații și aceeași sete de a trăi.
Cred cu tărie că veți înțelege într-o zi că animalele au aceeași structură organică precum a noastră, iar singura deosebire față de ele este că noi am reușit să ne creăm o societate în care inteligența a avut condiții să se dezvolte, ajungând astăzi în postura de animal dominant.
Și mai cred că inteligența te va îndemna să fii cu un pas înaintea vremurilor, când consumul de carne va fi considerat la fel de revoltător ca și canibalismul.
Te invit, dragul meu, să meditezi la cele pe care ți le-am scris aici și să eviți momentul în care propria ta Conștiință te va judeca pentru felul cum ai tratat animalele. Și nu în ultimul rând, pentru că ai lăsat cu nepăsare ca impulsurile inferioare, transmise prin acest tip de hrană, să-ți călăuzească viața.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu