Dragoste și acceptare

(use the Translate app from the Blogger menu ≡ to read the article in your preferred language)

Dragostea este ingredientul principal care face farmecul vieții. Toate religiile și curentele spirituale, toate tehnicile de concentrare, meditație, rugăciune și autocontrol sunt secundare în raport cu Dragostea. Când încerci să te relaxezi, când meditezi, te rogi, iei nafură sau agheazmă, faci mătănii sau săruți icoane în biserică, dacă nu simți flacăra inimii spirituale în piept - simbolul perfect al dragostei, îți pierzi timpul degeaba. Dragostea este dulceața care face existența să merite a fi trăită și, după ce i-ai dat de gust, îți dorești să trăiești etern, fără întreruperea sinistră a morții, ceea ce vei reuși fără nicio îndoială, în cele din urmă. Iar dacă nu poți iubi pe oricine în adevăratul sens al cuvântului, simțindu-te agresat de gândirea și comportamentul celui în cauză, atunci înlocuiește cuvântul "dragoste" cu un alt cuvânt numit "acceptare". Acceptarea este tot o formă de dragoste, dar nu pentru prezentul ființei în discuție, ci pentru viitorul ei, un viitor în care o vei putea iubi în toată puterea cuvântului, odată cu evoluția ei. O evoluție înscrisă în legile vieții care, în cel mai bun caz, poate fi pusă pe modul turbo, dar în niciun caz interzisă etern vreunei ființe, oricât de ignorantă și egoistă ar fi ea în acest moment. Prin acceptare îi dai voie să crească, iar un zâmbet și un cuvânt bun sunt permanent la îndemâna ta pentru a-i arăta cât de frumos este să trăiești în pace și înțelegere cu toate ființele.